(1) Informarea preventivă constă în ansamblul de acţiuni şi măsuri prin care se asigură:

a) conştientizarea cetăţenilor privind riscurile la care s-ar putea expune la un anumit moment şi într-un anumit loc, precum şi privind măsurile de protecţie şi comportamentul pe care ar trebui să le adopte în cazul producerii unei situaţii de urgenţă;

b) educarea cetăţenilor privind modul de alarmare şi informare permanentă a lor în cazul producerii unei situaţii de urgenţă.

(2) Informarea preventivă constituie una din funcţiile de sprijin pe care le îndeplinesc, la nivel naţional, ministerele şi celelalte organe centrale şi unele organizaţii neguvernamentale în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

(3) Informarea preventivă se desfăşoară la nivel local de către autorităţile publice locale, voluntari din rândul instituţiilor de învăţământ, medicale, mass-media, specialiştilor în probleme de mediu, ape, păduri, industrie chimică sau organizaţii neguvernamentale în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.